Învăţămîntul superior din Republica Moldova reprezintă partea componentă a sistemului de învăţămînt care are drept scop:
• formarea unei personalităţii multilateral dezvoltate şi creative, pregătirea, perfecţionarea şi recalificarea la nivel superior a specialiştilor şi a cadrelor ştiinţifice în diverse domenii;
• asigurarea aspiraţiilor personalităţii de a-şi aprofunda şi extinde studiile;
• promovarea cercetării ştiinţifice şi implementarea rezultatelor ei;
• păstrarea, îmbogăţirea şi propagarea patrimoniului ştiinţific, tehnic, artistic şi cultural.
Învăţămîntul superior din Republica Moldova este organizat în universităţi, academii şi institute, atît instituţii de stat, cît şi private.
Învăţămîntul superior, cu excepţia învăţămîntului medical şi farmaceutic, se realizează în două cicluri:
• ciclul I – studii superioare de licenţă;
• ciclul II – studii superioare de masterat.
Studiile superioare corespund unui anumit număr de credite de studiu transferabile ECTS:
• durata studiilor superioare de licenţă este de 3-4 ani şi corespunde unui număr de 60 de credite pentru un an de studiu;
• durata studiilor superioare de masterat este de 1-2 ani şi corespunde unui număr de 60-90-120 de credite de studiu.
Admiterea în învăţămîntul superior se realizează prin concurs, după criterii generale stabilite de Ministerul Educaţiei, respectiv, la ciclul I – în baza atestatului de studii medii de cultură generală, diplomei de bacalaureat, diplomei de studii medii de specialitate (colegiu), iar la ciclul II – în baza diplomei de licenţă (sau echivalentă).
Anul de studii în învăţămîntul superior începe la 1 septembrie şi are o durată de pînă la 42 de săptămîni, repartizate în două semestre relativ egale, care include două sesiuni de examene şi stagiile de practică.
Studenţii instituţiilor de învăţămînt superior la domeniul Ştiinţe ale educaţiei pot urma concomitent două specialităţi (specializări).
Studiile superioare de licenţă se organizează prin învăţămînt de zi şi învăţămînt cu frecvenţă redusă. Studiile superioare de masterat se efectuează, de regulă, prin învăţămînt de zi. Durata studiilor în învăţămîntul cu frecvenţă redusă este mai mare cu un an faţă de învăţămîntul de zi. În domeniile Arte, Psihologie, Medicină, Farmacie, Medicină veterinară şi la specialităţile Arhitectură, Limbi moderne studiile se organizează doar prin învăţămînt de zi.
Studiile superioare de licenţă se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă, care include o probă de profil, o probă de specialitate şi un proiect/teză de licenţă. Învăţămîntul superior medical se încheie cu susţinerea examenului de absolvire şi cu eliberarea diplomei de specialist. Diploma de licenţă se eliberează după absolvirea ciclului de rezidenţiat.
Absolvenţilor care au promovat cele două probe ale examenului de licenţă şi au susţinut teza de licenţă li se acordă titlul de licenţiat în profilul/domeniul general de studiu urmat şi li se eliberează diploma de licenţă. Absolvenţii care nu au promovat examenul de licenţă primesc, la solicitare, o adeverinţă.
Studiile superioare de masterat se finalizează cu susţinerea tezei de master. Absolvenţilor care au susţinut teza de master li se acordă titlul de master în profilul şi la specializarea urmată şi li se eliberează diplomă de master.
Procesul Bologna in invatamintul universitar din Republica Moldova.
Obiectivul strategic al Procesului Bologna reprezintă asigurarea competitivităţii şi atractivităţii învăţămîntului superior european prin compatibilizarea acestuia şi constituirea Spaţiului European Comun al Învăţămîntului Superior (SECÎS) cu o mobilitate academică în permanentă creştere.
Pentru Republica Moldova semnarea Declaraţiei de la Bologna a constituit o asumare liberă de responsabilităţi şi implicarea activă în procesul de reformare/modernizare a învăţămîntului superior în vederea unei convergenţe la nivel european. Începînd cu anul 2005, au fost realizate un şir de reforme, inclusiv:
• organizarea învăţămîntului superior pe cicluri din 1 septembrie 2005 şi elaborarea noilor programe de studii;
• elaborarea/implementarea Planului-cadru pentru ciclul I;
• elaborarea noului Nomenclator al domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru ciclul I;
• suplimentarea cadrul normativ, în special vizînd organizarea studiilor superioare de masterat, ciclul II;
• elaborarea Ghidului de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu;
• instituţionalizarea creditelor de studiu;
• în scopul asigurării transparenţei titlurilor/calificărilor şi actelor de studii, absolvenţilor din învăţămîntul superior li se eliberează cu titlul obligatoriu Suplimentul la diplomă de model unic european;
• finalizarea în anul 2008 a studiilor la ciclul I de către prima promoţie de absolvenţi care au studiat conform programelor Bologna. În scopul demarării studiilor la ciclul II, instituţiile de învăţămînt au elaborat circa 200 programe de masterat profesional şi de cercetare în formula nouă, care au fost autorizate de către Ministerul Educaţiei, iar în sesiunile 2008 şi 2009 au fost realizate admiteri la studii superioare de masterat, ciclul II, în corespundere cu prevederile Procesului Bologna;
• în contextul asigurării calităţii în învăţămîntul superior, au fost realizate mai multe activităţi la nivel instituţional, inclusiv s-au constituit structuri de management al calităţii, a fost instituită funcţia de prorector responsabil de calitate, se elaborează şi se implementează manuale de management al calităţii, sînt dezvoltate parteneriate cu centre universitare din diferite ţări europene.
Perspective:
• implementarea în continuare a noii structuri a învăţămîntului superior ;
• perfecţionarea/compatibilizarea conţinuturilor, curricula, planurilor de învăţămînt prin centrarea pe student, axarea pe finalităţi de studiu şi competenţe. Va continua elaborarea Cadrului Naţional al Calificărilor prin perfectarea/expertizarea proiectelor, organizarea seminarelor metodice etc.;
• dezvoltarea dimensiunii sociale a învăţămîntului superior;
• asigurarea sinergiei învăţămîntului şi cercetării;
• promovarea învăţămîntului continuu;
• dezvoltarea în continuare a cadrului normativ ce ar contribui la angajarea eficientă a tinerilor specialişti în cîmpul muncii. Crearea unui sistem de facilitare şi integrare a absolvenţilor în piaţa muncii, orientat la necesităţile pieţei.
Sistemul învăţămîntului superior din Republica Moldova include 30 de instituţii, inclusiv:• 17 instituţii de stat;
• 13 instituţii de învăţămînt privat.
În învăţămîntul superior îşi fac studiile 106,9 mii persoane, inclusiv:
• 96,5 mii studenţi la ciclul I ;
• 10,4 mii studenţi la ciclul II ;
• 88,9 mii persoane (circa 83%) studiază în instituţiile de învăţămînt de stat, inclusiv:
--ciclul I – 79,8 mii;
--ciclul II – 9,1 mii;
--17,9 mii persoane (circa 17%) studiază în instituţiile de învăţămînt privat, inclusiv:
--ciclul I – 16,6 mii;
--ciclul II – 1,3 mii;
--76,1 mii persoane (circa 71%) sînt încadrate la studii în bază de contract cu achitarea taxei, inclusiv:
--ciclul I – 69,4 mii;
--ciclul II – 6,7 mii;
--30,8 mii persoane (circa 29%) sînt încadrate la studii cu finanţare bugetară, inclusiv:
--ciclul I – 27,1 mii;
-- ciclul II – 3,7 mii.
Din numărul total de studenţi la ciclul I (96,5 mii persoane), 66,9 mii persoane (circa 69%) studiază prin învăţămînt de zi, iar 29,6 mii persoane (circa 31%) studiază prin învăţămînt cu frecvenţă redusă.
În instituţiile de învăţămînt superior îşi desfăşoară activitatea de instruire 8257 cadre didactice, inclusiv:
• 6083 – angajaţi titulari;
• 2174 – angajaţi prin cumul;
• 2958 (circa 36% din numărul total) deţin gradul de doctor;
• 542 (6,5% din numărul total) deţin gradul de doctor habilitat.
În scopul susţinerii materiale a studenţilor din instituţiile de învăţămînt superior, cuantumul burselor a fost majorat începînd cu 01 septembrie 2009 şi constituie după cum urmează:
Ciclul I, licenţă:
--Categoria I – 655 lei;
--Categoria II – 550 lei;
--Categoria III – 510 lei;
--Bursa socială – 285 lei;
Ciclul II, masterat:
--Bursele de merit-720 lei;
--Bursa Republicii – 1200 lei;
--Bursa Preşedintelui Republicii Moldova – 1090 lei;
--Bursa Guvernului – 1000 lei.;
În scopul asigurării accesului la studii a candidaţilor din familii defavorizate, pentru această categorie se rezervă anual 15 la sută din numărul total de locuri prevăzute în planul de admitere cu finanţarea de la buget.
Sistemul educational din Republica Moldova.
Ce este bine în Republica Moldova?
În majoritatea universităţilor europene la 20 de studenţi revine câte un profesor. La noi este alt model, au fost păstrate principiile vechi de tutelare şi lipsă de informaţie. În Republica Moldova există un sistem puţin mai învechit, dar aprobat şi susţinut de societate, un sistem mai individualizat, când profesorul lucrează cu 8-12 studenţi în grupa academică. Doar în trei instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova coraportul profesor-student constituie 18-24. Refuzul unui astfel de model ar perturba sistemul de pregătire a specialiştilor în Republica Moldova deoarece apare efectul negativ al sistemului învăţământului preuniversitar, care este inferior celui occidental.
Ce este negativ în Republica Moldova?
În documentele de bază ale Procesului Bologna se stipulează că studiile doctorale sunt considerate drept treaptă a treia de studii superioare, la absolvirea cărora se eliberează un document unic - gradul de doctor în ştiinţe. La noi a fost continuată o moştenire nu prea reuşită, preluată din modelul sovietic şi îmbrăcată în varianta veche de „habilitat” german. Este normal şi logic ca studiile superioare să culmineze cu teza de doctorat, iar dacă ţinem cont de învăţământul continuu, treapta a treia continuă cu alte forme de studii superioare pe parcursul întregii vieţi a omului.
Procesul de instruire in institutiile
de invatamint superior.
Opinii si concluzii.
Transformarile profunde ce au loc in societatea contemporana impun institutiei universitare noi exigente de pregatire a tinerii generatii. Anume din constientizarea faptului ca viitorul omenirii depinde de formarea specialistului in Universitati a luat nastere si se dezvolta Procesul de la Bologna prin care se urmareste constituirea unui spatiu european comun in invatamantul superior. Aceasta inseamna, in primul rand, asigurarea calitatii pregatirii studentului printr-un demers didactic orientat spre dobandirea de competente functionale, de capacitati si atitudini care sporesc posibilitatile de implicare si participare a tinerilor la solutionarea problemelor cu care se confrunta astazi societatea naţională a universităţilor.
Calitatea instruirii si a formarii viitorului specialist este direct proportionala cu motivatia acestuia in ceea ce priveste venirea la universitate. Datele studiului au scos in evidenta faptul ca in mare parte scopul venirii la universitate este de a obtine o profesie (51,4%). Daca in anul 2002 la aceasta optiune a inregistrat 47,4%, atunci datele actualului studiu au cunoscut o usoara crestere pana la 51,4%.
La acest capitol situatia pe anii de studii este urmatoarea: procentajul mai mare de a obtine cunostinte apartine studentilor de la anii 1-3 (circa 40%), iar de obtinere a unei profesii - celor de la anul de absolvire (58,9%).
Referindu-ne nemijlocit la calitatea procesului de instruire in cadrul universitatii, constatam ca, in linii mari, studentii sunt multumiti partial de nivelul predarii, procentul cunoscand o usoara crestere la aceasta optiune - de la 63,4% (in 2002) la 68,8% (2006). Datele studiului denota, de asemenea, faptul ca a scazut nivelul multumirii totale fata de nivelul predarii: de la 30% la 26,4%. La nivel de facultati, cei mai multumiti de calitatea predarii sunt studentii de la Facultatea Asistenta Sociala, Sociologie si Filosofie (50%). In acelasi timp, circa 10% dintre studentii de la Facultatea de Fizica au manifestat nemultumire totala fata de calitatea de predare.
Drept cauze ale nemultumirii partiale sau totale fata de procesul de predare au fost mentionate:
--insuficienta dotare a orelor de curs cu mijloace tehnice de instruire (78,5%);
--predarea unor discipline in stil informativ (70,5%);
-- cunoasterea de catre profesor a materiei, dar incapacitatea lui de a o expune intr-o forma accesibila si clara (65,4%);
-- lipsa legaturii dintre materialul teoretic predat si problemele vietii (60,3%);
-- incapacitatea profesorului de a stimula interesul pentru disciplina predata (54,7%);
-- materialul nu se preda in conformitate cu cele 3 niveluri de evaluare (51,1%).
Referitor la organizarea lectiilor practice, opiniile studentilor au fost repartizate in mare parte intre metodele interactive si cele traditionale:
-- dezbateri (75,8%);
-- lucrul in grup (73,2%), metoda solicitata;
-- intrebare-raspuns (55,1%) ;
-- brainstorming (42,6%) - optiune preferata;
-- testare in scris (38,9%) - metoda indicata de studentii ;
Calitatea invatamantului superior este de neconceput fara preocupare pentru cercetare. Dupa cum se mentioneaza si in materialele Procesului de la Bologna, este necesar sa se mearga dincolo de cele doua cicluri principale, incluzand in calitate de al treilea ciclu Doctoratul este axat preponderent pe cercetare. Pregatirea pentru aceasta etapa incepe insa chiar de la primul ciclu prin indeplinirea tezelor de an, iar mai apoi - a celor de licenta, prin participarea studentilor la cele mai diverse activitati, precum: conferinte, seminare, discutii in cadrul cercurilor stiintifice etc.
Drept cauze ale neparticiparii la lucrarile unui cerc stiintific au fost enumerate:
* lipsa timpului (81,8%);
* dezinteresul fata de activitatea cercului (27,3%);
* la facultate nu exista astfel de cercuri (25,7%);
* studentul este incadrat in campul muncii (26,4%).
Un rol important in imbunatatirea reusitei apartine profesorului, activitatea caruia nu se finalizeaza in orele de curs. In acest sens, studentii, in proportie de 47,6% la suta, au mentionat ca doar unii profesori le acorda ajutor in afara orelor de curs, in special la Chimie si Tehnologie Chimica (71,9%), iar o treime au evidentiat faptul ca nici un profesor nu le acorda acest ajutor.
